Proiecte
idei
ianuarie 2012
In calitate de cadru didactic am avut o frumoasa colaborare cu doamna Elena Jebelean, profesor de limba romana in cadrul Liceului Pedagogic Carmen Sylva care a avut initiativa de aduce in sala de expozitie mai multe clase de elevi de a X-a si a XI -a... Zis si facut... I-am asteptat, am stat de vorba, le-am povestit, m-au intrebat si iata ce feed-back am primit in urma acestei vizite:
Soarele sta amortit,
Vantul bate taios
Gerul este neclintit.
Spre muzeu merg bucuros.
Armonie muzicala
Invaluia acea sala
Plina de picturi abstracte
Si sculpturi putin ciudate.
La inceput mi s-au parut
Amintiri, luate din trecut
Culorile erau in armonie
Provocand stare de euforie.
Sculpturile aveau
Forme patrate,
In gaura de cheie
Erau crestate
Fiecare deschidea
O bucatica din amintirea sa.
O poza facuta demult
Ce transfigura un inceput.
,,Ce n-as da sa am eu cheia,
Sa deschid sculptura ceea
Sa-i aflu intreg mister
Ascuns de portile de fier.''
Dar nevoie nu a fost,
Caci autorul era aici
Sa-mi explice cu un rost
Opera ce am tintit.
Ea mi-a spus intr-un final
Ca totul era neclar.
Iar cheia pe care zaresc
Nu-i nevoie s-o gasesc.
Enigma artei
Bogdan Lupean XI D
Izbanda binelui
Ionela Prata - X D
Oare ce-i dat privirii
prin gaura a zari?
Misterul ce-nconjoara
aceste maini legate
planeaza,apoi zboara
prin mintile curate.
- O fi vreun marsav om
ce isi merita soarta,
ingerul rau incearca
feroce-a ma-mboldi.
Nici cel bun nu se lasa
si blajin imi sopteste
ca acest suflet bun
pe nedrept patimeste.
Pe cand ma hotarasc
pe-acesta-a-l asculta,
celalalt machiavelic,
vrea a ma-nfluenta:
-Atunci de ce cu-o mana
el incearca sa scape?
E clar, e vinovat!
Ma-ntreb de-i cuputinta
sa fie chiar asa,
insa, din fericire,
gandurile bune -apar
de la ingerul meu drag,
care-ntruna imi da ghes
sa nu cred asa usor,
chiar de-i aparent firesc.
-Sigur vrea doar sa-si faca
povara mai usoara.
Cand esti in suferinta
prins si incatusat,
incerci pe cat posibil
greul usor sa-l faci.
Asclta doar la mine,
copila inca pura,
nicicand sa n-ai un suflet
intinat de ura!
Ci gand curat, nadejde,
lumina interoara,
si vei vedea cum lumea mai buna poa' sa para...
Bucati de lemn
Ung Snejana - XI D
O carte de joc pe o bucata de lemn
e asezata.
Nu-i as, nu-i optar sau vreo zeca
nici inima sau trefla.
E o gaura a cheii
ce-i dincolo de ea nu afli oricum,
ci doar daca ai noroc
macar putin.
Atunci vei vedea un sir de patratele,
o poza, bani, scrisori si alte cele
pe toate acestea lemnul le poarta inauntru
ca pe o comoara importanta, ca pe o amintire
Dar doar atunci cand descoperi
ce lemnul ascunde in interiorul lui
poti sa intorci cartea si sa mergi mai departe...
la urmatoarea bucata de lemn.
Parfum
Oana Matei
Traim intr-o lume de miresme,
Totul are o amprenta olfactiva
Om, fiinta, sentiment,
Fiecare are un miros specific.
Se aseamana oarecum cu noi,
Se naste, traieste, moare...
Pacat...Si fericirea are un miros
Cum ar fi sa-l putem pastra, oare?
Asta-mi spuneai cu zile-n urma,
Si inca iti mai simt parfumul,
Insa tot de la tine am invatat
Ca se va spulbera ca scrumul...
Care-i ideea?
Pascota Andreea - X D
Cu sensul sau subliminal
Stiut numai de autor
Vaslim pe are fara mal
Spre al sau mesaj: Un vis, un dor?
Nu intelegem, dar tacem
Si il privim cu ochii goi
Ne intrebam de-o fi mister
Din cel pe care nu-l stim noi.
O fi poate de la mayasi
Sau mai aproape de la greci
sau si mai si, de la apasi
Nu-l descalcim de, teste seci.
Abia apoi am inteles
Ca autorul e un soi
Mesajul cu deplin succes
Istet, el l-a ascuns de noi.
Cerc vicios
Lorena Stroescu - XI D
Incepi sa joci carti/ prinzi gustul bauturii / Tragi un fum...
Si din acest moment totul se va transform in scrum...
Joci pe bani/ Bei de distractie/ Fumezi des...
Deja nu mai alt interes...
Pierzi pariul/ pierzi controlul/ Pierzi sirul.
Stii si tu ca ti-ai gresit drumul...
Te afunzi tot mai adanc/ Te ratacesti/ Te panichezi.
Ești într-un labirint acum, tu chiar nu vezi?!
Trebuie să ieși/ Ai probleme/ E de rău!
Încă mai mergi pe aceeași cărare, zău?!
Ai rămas fără nimic/ Te-ai pierdut și pe tine/ Ai uitat de tot și toate.
Acum regreți deciziile luate...
E prea târziu/ Ești inundat/ Ești terminat!
Chiar speri că mai poți fi salvat?!
Ești blocat/ Ești dezorientat/ Nu mai ești tu...
Atât de mult te-ai schimbat, încât ai devenit altul!
Nu știi cum să te oprești/ Nu vrei cu adevărat/ Nu poți!
Ții în mână o cheie, dar realizezi că nu există porți.
Ești captiv/ Ești depășit/ Ești praf!
Iar această poezie îți este epitaf...
Jurnal de la expoziţie
Cifre... cifre ce ascund ceva neştiut de nimeni, cifre ce au un mister, sau cel puţin asta îmi place să cred. Nimic special, doar un lemn sculptat în formă de cutie pătrată, rotunjită la colţuri... o suprafaţă netedă, fără luciu, doar simplă şi pătrunzătoare. Înăuntru alte patru pătrăţele, de această dată cu colţuri ascuţite, iar în ele cifre aurii pe un fond negru. La prima privire, în afară de un mister, nu am văzut nimic deosebit, m-am întrebat doar oare ce semnifică, însă la o a doua privire m-am simţit atrasă de ele.
1978, citite de la stânga la dreapta, un an de naştere poate? Nu ştiu. Luate separat cifrele, şapte, opt şi nouă merg crescător, însă unu, ce-i cu unu? Unu plus opt fac nouă, şapte cu unu fac opt, şi atunci numărul întreg ar fi 9999... Am găsit tot felul de combinaţii, îmbinări, în unele m-am regăsit, altora nu le-am găsit semnificaţia, şi totuşi compoziţia mă duce la o perioadă pe care eu o plac foarte mult...
Acum parcă simt cifrele cum îmi vorbesc despre aceea perioadă simplă, dar plină de fineţe, respect, iubire...viaţă. Zâmbesc. Mă simt fericită ştiind că pot oricând pătrunde acolo unde îmi place, e ca o poartă spre trecut.
Morteanu Oana
Clasa a X-a D